Care sînt actele necesare pentru a călători fără viză în spaţiul Schengen?

Un pașaport biometric al Republicii Moldova, care este încă valabil cel puțin trei luni de la încheierea călătoriei, are cel puțin două pagini libere și nu are mai mult de 10 ani.

Paşapoartele biometrice pot fi recunoscute după simbolul:

Afişează imaginea pe întreg ecranul

Închideţi

Pot intra în spaţiul Schengen de mai multe ori în perioada acestor 90 de zile in decursul fiecărei jumătăţi de an (180 zile)?

Da.

Însă va fi nevoie să calculaţi cu exactitate durata şederii, astfel încât întreaga perioadă să nu depăşească 90 de zile în perioada fiecăror 180 de zile (jumătăţi de an). Durata şederii autorizate în spaţiul Schengen poate fi calculată cu ajutorul unui „calculator“ accesând următorul link.

Instrucţiunile de utilizare pentru acest calculator pot fi găsite aici.

Cu ajutorul calculatorului („planning“ mode) – în baza dăţilor anterioare de intrare/ieşire a călătorului în/din spaţiul Schengen – poate fi obţinută informaţia cu privire la perioada maximă admisibilă de şedere a călătorului, care se calculează din acel moment în care este planificată următoarea sa intrare în spaţiul Schengen.

Liberalizarea regimului de vize se va aplica pentru toate tipurile de paşaport?

Liberalizarea regimului de vize se va aplica pentru toate tipurile de paşapoarte biometrice. Deţinătorii paşapoartelor diplomatice şi paşapoartelor biometrice de serviciu, pot circula fără vize în conformitate cu prevederile Acordului bilateral dintre Republica Moldova şi UE privind facilitarea regimului de vize.

Pentru care state membre se aplică regimul liberalizat de vize?

Regimul liberalizat de vize se aplică pentru statele membre ale UE, cu excepţia Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei.

Statele membre ale UE care vor aplica regimul liberalizat de vize sînt:

• statele membre ale UE ce fac parte din spaţiul Schengen: Portugalia, Spania, Franţa, Germania, Belgia, Luxemburg, Olanda, Italia, Danemarca, Suedia, Finlanda, Austria, Grecia, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Republica Cehă, Letonia, Lituania, Estonia şi Malta.
• statele membre ale UE, care nu deţin statutul deplin de stat membru Schengen (cele care nu sînt parte componentă a spaţiului Schengen fără graniţe interne): la moment: Cipru, Croaţia, România şi Bulgaria.

Regimul liberalizat de vize este valabil şi pentru statele asociate ale spaţiului Schengen: Islanda, Liechtenstein, Norwegia şi Eleveţia.

Regimul liberalizat de vize permite intrarea în spaţiul Schengen în orice condiţii?

Regimul liberalizat de viză nu garantează un drept necondiționat de intrare și de scurtă ședere.

Eliminarea vizelor nu afectează celelalte condiţii care trebuiesc îndeplinite pentru intrarea în spaţiul Schengen cu scop de scurtă şedere. Statele membre sunt în drept să refuze permiterea intrării şi a şederii pe teritoriul său dacă una sau mai multe din aceste condiţii de intrare nu sunt îndeplinite.
Pentru șederi care nu depășesc 90 de zile într -o perioadă de 180 de zile , condițiile de intrare pentru resortisanții țărilor terțe sunt următoarele :

• deţinerea unui document de călătorie valabil sau a documentelor care ar permite traversarea autorizată a frontierei;
• justificarea scopului călătoriei şi deţinerea mijloacelor suficiente de subzistenţă atât pentru perioada şederii cât şi pentru întoarcere;
• pe numele lor nu au fost introduse alerte în Sistemul Informaţional Schengen în scopul refuzării intrării;
• resortisantul nu trebuie să reprezinte un pericol pentru ordinea publică, securitatea internă şi sănătatea publică sau pentru relaţiile internaţionale ale fiecărui stat membru, în mod special să nu existe în bazele de date naţionale ale statelor membre o înregistrare în acest sens.

Refuzul intrării

În cazul în care una din condiţiile menţionate nu este îndeplinită şi intrarea pe teritoriul unui stat membru este refuzată, resortisantul ţării terţe va primi o decizie în formă scrisă pe un formular tip, care va conţine motivele exacte pentru care a fost refuzată intrarea. Decizia va fi înmânată resortisantului contra semnătură.

Persoanele cărora li s-a interzis intrarea au dreptul să formuleze o cale de atac, care se va face în concordanţă cu normele naţionale ale statului membru vizat. Persoanei i se va înmâna o informaţie detaliată privind termenii, instituţia competentă unde urmează a fi exercitată calea de atac.

Exercitarea căii de atac nu va atrage după sine suspendarea deciziei de interdicţie a intrării.

Informații suplimentare privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen) puteţi găsi în Regulamentul Consiliului 562/2006.

Ce acte urmează a fi prezentate la graniţă?

În afară de paşaport la graniţă mai pot fi solicitate următoarele acte:

• biletul de avion (tur retur) în caz de joncţiuni;
• dovezi de finanţare (de exemplu: bani cheş, cecuri de călătorie, cărţi personale de credit, burse precum şi scrisori de garanţie şi invitaţie);
• dovezi privind cazarea;
• scrisoarea de invitaţie în cazul călătoriilor cu scop de vizită şi participare la conferinţe;
• confirmări de la instituţiile de învăţământ în cazul vizitelor de studii;
• datele de contact ale persoanei gazdă;
• se recomandă deţinerea asigurării medicale.

De câţi bani voi avea nevoie pentru a putea călători în spaţiul Schengen?

Conform articolului 6 (4) al Codului Frontierelor Schengen:

„Mijloacele de subzistenţă vor fi apreciate în funcţie de durata şi scopul şederii şi de media preţurilor pentru cazare şi masă din statul (statele) membru (membre) implicat (e),
înmulţită cu numărul de zile al şederii“

Se verifică faptul dacă resortisantul ţării terţe deţine mijloace suficiente de subzistenţă atât pentru perioada şi scopul şederii cât şi pentru întoarcerea în ţara de origine sau tranzitul spre un stat terţ în care intrarea îi va fi permisă cu siguranţă, sau este în postura de a obţine legal asemenea mijloace.

La stabilirea valorilor de referinţă se va ţine cont de preţurile medii din fiecare stat vizat.

Evaluarea suficienţei mijloacelor de subzistenţă se poate face pe baza numerarului, cecurilor de călătorie şi cărţilor de credit aflate în posesia cetăţenilor statelor terţe, acordurilor privind oferirea burselor, scrisorilor de garanţie şi invitaţie din partea gazdelor, aşa cum sunt definite de legislaţia naţională. În cazul în care cetăţenii statelor terţe vor locui la o persoană gazdă, acest lucru poate servi drept o dovadă a unor mijloace suficiente de subzistenţă.

Valabilitatea unei cărţii de credit se verifică contactând compania emitentă sau prin utilizarea altor modalităţi disponibile la punctul de trecere a frontierei (de exemplu: case de schimb valutar).

Valabilitatea scrisorii de invitaţie poate fi verificată prin contactarea directă a persoanei gazdă sau prin intermediul organelor teritoriale de control conform reşedinţei gazdei.

Este nevoie de asigurare medicală pentru intrarea în spaţiul Schengen?

Deţinerea unei asigurări medicale nu este obligatorie pentru resortisanţii ţărilor terţe ce beneficiază de regimul liberalizat de vize. Cu toate acestea se recomandă încheierea unei asigurări medicale pentru spaţiul Schengen.

Este obligatorie deţinerea unui bilet de întoarcere încă înainte de părăsirea teritoriului Republicii Moldova?

În cazul călătoriilor cu avionul, trenul sau autobuzul se recomandă achiziţionarea unui bilet retur. Acest lucru nu este însă obligatoriu.

În cazul în care intenţionez să vizitez un prieten sau o rudă în spaţiul Schengen, va trebui să ofer la graniţă informaţii concrete despre persoana gazdă?

Este posibil să vi se solicite informaţii referitoare la persoana gazdă. Se recomandă să aveţi la dispoziţie adresa şi numărul de telefon al persoanei gazdă.

Va trebui să solicit o viză în cazul călătoriilor de scurtă durată, călătoriilor în scop de afaceri, participărilor la întâlniri, la cursuri de perfecţionare sau expoziţii?

Nu.

Va trebui să deţin o viză pentru studii în cazul în care intenţionez să intru în spaţiul Schnegen pentru o perioadă scurtă de timp cu scopul de a studia?

Viza de studii este necesară în cazul în care perioada planificată de studii depăşeşte 90 de zile în jumătate de an. Reglementările în acest sens se orientează după regulile naţionale ale fiecărui stat. Deaceea se recomandă să consultaţi, înainte de începerea studiilor, ambasadele/consulatele statelor în care intenţionaţi să studiaţi.

Instituţiile vizate din statele membre ale spaţiului Schengen vor fi informate despre aceste modificări?

Da.

În condiţiile regimului liberalizat de vize vor exista careva restricţii privind circulaţia dintr-um stat Schengen în altul?

Între statele Schengen nu există control la frontierile interne. Există control doar la frontierile statelor Schengen cu Cipru, Croaţia, Bulgaria, precum şi România.

Cetăţenii moldoveni sînt obligaţi să deţină permanent asupra sa paşaportul pe întreaga perioadă a şederii, dat fiind faptul că reglementările naţionale din statele membre ale spaţiului Schengen permit efectuarea controalelor ad-hoc.

Ce se poate întâmpla în cazul în care am depăşit perioada de 90 de zile (fără a fi în posesia unui permis de şedere sau a unei vize pentru şederi de lungă durată) sau desfăşor o activitate lucrativă fără a avea permis de muncă?

Şederea cetăţeanului moldovean care va depăşi perioada de 90 de zile în spaţiul Schengen (fără a fi în posesia unui permis de şedere sau a unei vize pentru şederi de lungă durată), va fi considerată ilegală fapt ce va duce la interdicţia intrării în spaţiul Schengen.

Desfăşurarea unei activităţi lucrative în spaţiul Schengen fără a fi în posesia unui permis de muncă este la fel ilegală, (chiar dacă perioada de 90 de zile nu va fi depăşită) şi poate atrage după sine interdicţia de intrare în spaţiul Schengen.

Au nevoie cetăţenii moldoveni de o viză pentru a realiza în Germania "activităţi în timpul vacanţelor"?

Studenţii precum şi elevii universităţilor si colegiilor din străinătate, care deţin un paşaport de călătorie biometric moldovenesc, nu au nevoie de o viză pentru desfăşurarea unei activităţi în timpul vacanţelor, care durează pînă la trei luni într-o perioadă de doisprezece luni şi care a fost intermediată de Agenţia Federală pentru Muncă (§ 14 al. 2 regulamentul privind ocuparea / Beschäftigungsverordnung). Indicii privind activităţile realizate în timpul vacanţelor găsiţi pe pagina web a Agenţiei Federale pentru Muncă